birou (0264) 597835
fax (0264) 597835
mobil (0744) 214688

Articole > Contractul de renta viagera

Deoarece foarte mulţi clienţi mi-au solicitat ajutorul şi mi-au cerut informaţii despre renta viageră, am hotărât să vin în întâmpinarea tuturor cititorilor ziarului, arătând care sunt condiţiile, cum se poate încheia un asemenea contract, cine îl poate încheia, ce condiţii trebuie îndeplinite şi tot ce consider important a fi evidenţiat.

Renta viageră este un contract prin care o persoană numită credirentier înstrăinează, cu titlu gratuit sau oneros, un bun sau plăteşte o sumă de bani unei alte persoane numită debirentier. Trebuie deci să fie încheiat între două părţi, să se încheie în formă autentică, să respecte condiţiile de fond şi formă impuse de lege şi ca orice contract poate fi gratuit sau cu o contraprestaţie de orice fel. Se poate referi la un bun mobil, imobil, o obligaţie de orice fel.

La rândul său debirentierul, deci persoana care beneficiază de contractul de rentă viageră, se obligă să plătească periodic o rentă în bani credirentierului până la decesul acestuia sau unei terţe persoane desemnate de credirentier, caz în care acest contract îmbracă forma unei stipulaţii în favoarea altuia. Adică, pe înţelesul tuturor, acest contract se poate încheia şi pentru o altă persoană nu neapărat între părţile care au încheiat contractul. Să luam un exemplu simplu: A încheie cu B un contract de rentă viageră, prin care în schimbul apartamentului, care A îl înstrăinează în favoarea lui B, B se obligă să plătească lui C o sumă de bani periodică, până la deces.

Concretizând, renta viageră este un contract:

  1. Aleatoriu deoarece cuantumul rentei pe care o va plăti depinde de cât timp va trăi credirentierul.
  2. Cu titlul oneros, dar şi cu titlu gratuit, putând fi constituit prin donaţii între vii sau prin testament lăsat în timpul vieţii care îşi produce efectele la deces. Aceste reglementări le putem găsi tocmai în dispoziţiile Codului civil la art.1639 şi 1640, unde se arată explicit că „rendita pe viaţă se poate înfiinţa cu titlu oneros” şi art. 1640 C. Civ. „Ea se poate constitui şi cu titlu gratuit, prin donaţiune între vii sau prin testament”. Bineînţeles pentru cea din urmă condiţie, este necesar ca actele de donaţie sau testament să fie încheiate în condiţiile cerute de lege şi aplicându-i-se regimul donaţiilor, fiind supuse la reducţiune, dacă întrece cotitatea disponibilă prevăzută de lege.
  3. Consensual , pentru că înstrăinarea bunului mobil sau imobil echivalează cu o vânzare, iar renta pe care debirentierul o plăteşte reprezintă preţul vânzării. De aceea, excluzând situaţia prevăzute de art. 1647 C. Civ., contractului de rentă i se aplică regulile contractului de vânzare – cumpărare, în general. La ce se referă aceste dispoziţii ? La faptul că simpla neplată a unei sume datorate conform contractului, nu dă dreptul în favoarea celui care a fost înfiinţat să ceară întoarcerea sumelor de bani primite sau reintrarea în posesie a bunului înstrăinat. Ceea ce poate face, poate cere sechestru pe bunul supus contractului, sau pe orice avere a debitorului său. Altfel spus, cel ce cumpără un imobil cu rentă viageră, trebuie să plătească vânzătorului ratele, având garanţia imobilului vândut. În caz de neplată la termenele stabilite, credirentierul are dreptul de a cere executarea silită şi vânzarea bunului ipotecat, precum şi dreptul de sa urmări alte bunuri din patrimoniul debirentierului.
  4. Translativ de proprietate , transfer ce are loc în momentul când părţile şi-au dat acordul la încheierea lui.
  5. Cu executare succesivă, adică este o prestatţie periodică, care nu se ştie când se termină.
    Sediul legal a acestor dispoziţii aşa cum am arătat mai sus, îl constituie dispoziţiile art. 1635 pct. 4 şi art. 1639 – 1645 C. Civ.

Totuşi, contractul de rentă viageră se poate anula în conformitate cu dispoziţiile art.1645 c.civ., dacă a fost încheiat în favoarea unei persoane afectate de o boală de care a murit în 20 zile de la data contractului.

Mai atragem atenţia că contractul de rentă viageră, are şi un mare dezavantaj, anume acela de a fi aleatoriu, neputându-se determina întinderea lui. Se poate întâmpla ca renta viageră să se plătească un timp foarte îndelungat, neputând cere înfiinţătorul rentei înapoierea capitalului plătit, renunţând la obligaţia asumată.